Diferite tipuri de chelie

Chelie (alopecia) este un termen umbrelă pentru căderea părului cu diferite cauze. Cea mai frecventă este alopecia androgenetică (căderea tipului de păr), dar oamenii își pierd părul și din cauza afecțiunilor autoimune (alopecia areata), pierderea cauzată de stres (efluviu telogen), tracțiunea de la coafuri și tulburări de cicatrizare. Cunoașterea tiparului vă ajută să alegeți tratamentul potrivit și să evitați pierderea permanentă.

Ce înseamnă chelie în termeni medicali

„Chelie” se referă de obicei la subțierea vizibilă sau pete goale pe scalp, dar clinicienii folosesc cuvântul alopecie. Unele alopecii nu sunt cicatrici, ceea ce înseamnă că foliculii rămân intacți și este posibilă recreșterea. Alopeciile cicatriciale (cicatriciale) afectează foliculii și pot duce la pierderea definitivă dacă tratamentul este întârziat.

1) Alopecia androgenetică (căderea părului cu model masculin și feminin)

Alopecia androgenetică este cea mai frecventă cauză a subțierii progresive la bărbați și femei. Este determinat de genetica și sensibilitatea foliculilor la androgeni precum dihidrotestosteronul (DHT), care miniaturizează treptat firele de păr.

La bărbați, deseori începe cu o linie de păr în retragere și subțierea la nivelul coroanei. La femei, linia părului este de obicei păstrată, în timp ce densitatea scade prin mijlocul scalpului și linia parțială.

Tratamentul poate include minoxidil topic, medicamente pe bază de prescripție medicală, acolo unde este cazul, și transplant de păr pentru candidații potriviți. Un clinician poate verifica, de asemenea, probleme care se suprapun, cum ar fi deficitul de fier sau boala tiroidiană, atunci când pierderea pare disproporționată.

2) Alopecia Areata

Alopecia areata apare atunci când sistemul imunitar țintește foliculii de păr, ceea ce duce la pete bruște rotunde sau ovale de cădere a părului. Unii oameni dezvoltă forme mai extinse, cum ar fi alopecia totalis (întregul scalp) sau alopecia universalis (scalp și corp).

Pielea scalpului arată adesea normal, fără descuamări mari, deși unele persoane observă mâncărime sau furnicături. Cursul este imprevizibil: părul poate să recrească, să recidive sau să progreseze.

Dermatologii folosesc în mod obișnuit tratamente precum corticosteroizi topici sau injectați și alte terapii direcționate imun, în funcție de severitate. Dacă observați o pierdere rapidă neregulată, o evaluare promptă ajută la confirmarea diagnosticului și la excluderea infecțiilor care îl imită.

3) Efluviu telogen (vărsare difuză)

Efluviul telogen este o problemă comună, de obicei temporară, de eliminare. Apare atunci când mai multe fire de păr decât de obicei trec în faza de repaus după un declanșator, cum ar fi boală, intervenție chirurgicală, pierdere rapidă în greutate, naștere, stres sever sau anumite medicamente.

Pierderea începe adesea la 2-3 luni după declanșare și poate arăta dramatic sub duș sau perie. De obicei, scalpul nu prezintă pete chelie; pare uniform mai subțire.

Recreșterea este de așteptat odată ce declanșatorul este rezolvat, dar recuperarea necesită timp, deoarece ciclurile părului sunt lente. Dacă vărsarea durează mai mult de aproximativ șase luni sau dacă aveți simptome precum durerea scalpului sau inflamația vizibilă, merită un examen medical.

4) Alopecie cicatricială (cicatricială).

Alopecia cicatricială se referă la un grup de afecțiuni inflamatorii care distrug foliculii de păr și îi înlocuiesc cu țesut cicatricial. Deoarece foliculii sunt deteriorați, părul poate să nu crească înapoi în zonele afectate.

Exemplele includ lichen planopilar, alopecia fibrozată frontală, lupusul discoid și foliculita decalvană. Simptomele pot include arsură, mâncărime, sensibilitate, descuamare, pustule sau zone strălucitoare cu mai puține deschideri ale foliculilor.

Aceasta este o categorie „nu așteptați”: tratamentul precoce poate încetini sau opri progresia, chiar dacă nu poate restabili zonele deja cicatrici. Un dermatolog poate folosi tricoscopia și uneori o biopsie a scalpului pentru a ghida tratamentul antiinflamator țintit.

Alopecia de tracțiune este cauzată de tensiunea repetată pe păr de la coafuri strânse, cum ar fi împletituri, cozi de cal, coci, extensii și unele practici de îmbrăcăminte pentru cap. Apare adesea de-a lungul liniei părului și a tâmplelor.

Dacă este prins devreme, reducerea tensiunii și schimbarea obiceiurilor de styling pot permite regenerarea. Când tracțiunea continuă ani de zile, foliculii pot fi deteriorați permanent.

Prevenirea este practică: rotiți coafurile, mențineți împletiturile și cozile mai libere, limitați căldura și substanțele chimice dure și opriți stilurile care provoacă durere, umflături sau dureri ale scalpului.

6) Trichotilomania (tulburare de smulgere a părului)

Trichotilomania este o afecțiune în care o persoană își smulge în mod repetat părul, adesea în timpul stresului, plictiselii sau anxietății. Căderea părului poate părea neregulată cu fire de păr rupte de lungimi diferite.

Deoarece cauza este mai degrabă comportamentală decât insuficiența foliculilor, tratamentul se concentrează pe sprijinul sănătății mintale. Terapia de inversare a obiceiurilor și abordările cognitiv-comportamentale sunt utilizate în mod obișnuit, uneori alături de medicamente sub îndrumarea unui profesionist.

Alte cauze comune care pot arăta ca chelie

Unele probleme ale scalpului cauzează căderi sau pierderi neregulate și sunt ușor de confundat cu „chelie”. Infecțiile fungice (tinea capitis), psoriazisul și dermatita seboreică pot duce la rupere și la creșterea vărsării.

Dacă aveți descuamare, sudură, pustule, ganglioni limfatici umflați, mâncărime severă sau un copil în casă cu pierderi neregulate, solicitați evaluare. Infecțiile necesită un tratament specific, iar întârzierea îngrijirii poate agrava căderea părului sau poate răspândi problema altora.

Cum diagnosticează medicii tipul de chelie

Diagnosticul începe, de obicei, cu o verificare a modelului: unde este subțierea părului, cât de repede a început și dacă există simptome precum mâncărime, durere sau descuamare. Un clinician poate examina firele de păr și foliculii cu dermoscopie (tricoscopie).

În funcție de istoricul dumneavoastră, aceștia pot recomanda analize de sânge pentru factorii obișnuiți care contribuie la pierderea (de exemplu, starea fierului sau funcția tiroidiană). Când se suspectează alopecia cicatrice, o biopsie a scalpului poate fi cea mai rapidă modalitate de a confirma subtipul exact și de a ghida tratamentul.

Opțiuni de tratament în funcție de tip

Nu există un singur „cel mai bun” tratament pentru toate chelie, deoarece cauzele sunt diferite. Scopul este de a potrivi tratamentul cu diagnosticul, de a proteja foliculii și de a îmbunătăți densitatea acolo unde este posibilă regenerarea.

Opțiunile obișnuite includ medicamente topice (cum ar fi minoxidil pentru căderea părului), terapii pe bază de rețetă, atunci când este cazul, tratarea factorilor declanșatori de bază pentru efluviul telogen, schimbarea obiceiurilor de coafare pentru alopecia de tracțiune și îngrijirea antiinflamatoare pentru afecțiunile cicatricilor.

Transplantul de păr poate fi eficient pentru căderea părului cu model stabil cu păr donator adecvat. De obicei, nu este potrivit pentru alopecia cicatricială activă până când boala este bine controlată.

Când să vezi un dermatolog

Rezervați o evaluare dacă observați o pierdere bruscă de pete, dureri sau arsuri ale scalpului, puroi sau cruste, progresie rapidă sau pete netede și strălucitoare. Aceste semne pot indica probleme autoimune sau cicatrici în care tratamentul timpuriu protejează părul rămas.

De asemenea, solicitați îngrijire dacă vărsarea durează mai mult de șase luni sau dacă aveți simptome de anemie, boală tiroidiană sau deficiență nutrițională. Obținerea diagnosticului corect precoce previne pierderea de timp și produsele inutile.